Se afișează postările cu eticheta jazz. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta jazz. Afișați toate postările

vineri, 15 mai 2009

Nightlosers, dar mai des

E gresit sa nu stii cine sunt Nightlosers si de neinteles sa nu iti placa. Presupunand prin absurd ca nu as fi amator infocat de blues, tot nu vad cum nu as gusta muzica si showul lor. E greu sa fii original in muzica in zilele noastre, e foarte greu sa aduci ceva nou in blues, pentru ca bluesul se invarte iremediabil intre aceleasi formule, e un gen muzical bazat pe feeling, nu pe originalitate. Si uite ca oamenii nostri din Cluj reusesc sa faca revolutie adaugand elementele folclorice, fie vioara de pe Somes si Codru, fie lautarie tiganeasca adevarata. Si sunt toate atat de bine combinate, incat aproape ca nu iti dai seama ca de fapt e un melanj unic, totul pare natural si firesc. Si ca o trupa care se respecta, ei stralucesc cu adevarat live. Un show Nightlosers contine tot ce mi-as putea dori, umor, virtuozitate, feeling, energie.
Aseara i-am vazut din nou in Clubul MyWay (cel care arde regulat). Trecand peste sonorizarea slaba obisnuita a clubului, concertul a fost excelent, asa cum era de asteptat. Din categoria noutati, au un tobar nou, Purcarin Claudiu (vezi Nashu sau Batyam), pt cunoscatori, un tobar de milioane (activeaza si in trupa Sistem, alta poveste) + noul Gibson al lui Jimi, care m-a umplut de invidie dubla. Desigur, si minunatia de bass Warwick Infinity al lui Barila, dar pe scula respectiva am pus mana la concertul trecut, plin de smerenie si respect.
Daca totusi cineva nu stie cine sunt Nightlosers (caz in care nu stiu cum a gasit post-ul asta:) ), poftiti niste linkuri:
http://www.myspace.com/nightlosers

joi, 16 aprilie 2009

Mai presus de tehnica

Cu trecerea timpului, devin tot mai greu de impresionat in materie de virtuozitate in ale chitarii. Dupa ce am inceput sa imi pierd rabdarea cu viteaza lui Malmsteen, cu ciudateniile lui Vai, cu legatourile lui Satriani, revin la stilul plin de suflet al lui Gilmour sau la caldura lui Larry Carlton. Dar nu pot decat sa imi inclin capul in fata lui Guthrie Govan, omul care poate sa cante ca absolut orice mare chitarist, aducand inovatii (greu de crezut in 2009) proprii. Evident, cu o tehnica desavarsita. Un exemplu mai jos...